Modul 1- Principalele procese de degradare a solului

1. Eroziunea
2. Degradarea materiei organice
3. Compactarea solului
4. Pierderea biodiversitatii solului
5. Scoaterea din circuitul agricol
6. Alunecarile de teren si inundatiile

1.Eroziunea

Eroziunea solului este considerata a fi cea mai periculoasa forma de degradare a solului si presupune procesul natural sau determinat de om prin care particule ale solului sunt indepartate sau distruse. Efectul cel mai grav este acela al pierderii fertilitatii, ceea ce duce la o scadere a productiei ce poate fi obtinuta.

Eroziunea poate fi produsa de conditiile climei, reliefului, Insa un impact considerabil Il au si oamenii prin activitatea lor.

Cauze ale eroziunii:

• Practici agricole inadecvate in agricultura intensiva bazata pe lucrari de aratura foarte adanci si neglijarea metodelor de protectie a solului. Aceste practici (eleiminarea vegetatiei de protectie, utilizarea excesiva de substante chimice precum ingrasamintele si pesticidele) pot duce, in timp chiar si la disparitia stratului de sol. alte practici agricole ce erodeaza solul sunt: Cultivarea terenurilor fara a respecta asolamentul si monocultura; utilizarea necorespunzatoare a sistemelor de irigatie; pasunatul excesiv; desertificarea.
• Eroziunea eoliana (cauzata de vanturi puternice), eroziunea hidrica (ploi abundente)
• Defrisarea masiva
• Topografia si inclinarea solurilor
• Constructia de drumuri, cladiri sau alte tipuri de infrastructuri imane ce afeecteaza topografia solului

Masuri de reducere a eroziunii solului:

• Practicarea agriculturii conservatoare, spre exemplu prin folosirea de culturi acoperitoare
• Gestionarea apelor de scurgere prin construirea unor canale de drenaj, terasamente si valuri de protectie
• Inierbarea suprafetelor situate in panta
• Introducerea plantelor leguminoase pe suprafete inclinate
• Gestionarea forestiera durabila

2.Degradarea materiei organice in sol

Degradarea materiei organice in sol poate fi un fenomen natural sau antropic si presupune toate materiile organice din sol incluzand organisme vii si ramasite de organisme aflate in diferite stadii de descompunere. In functie de factorii ce o provoaca, degradarea solului poate fi de mai multe tipuri: fizica, chimica, biologica si ecologica.

Degradarea biologica a solului presupune reducerea numarului, masei, componentei, diversitatii, deteriorarea modului de viata a vietuitoarelor si a functiilor pe care acestea le au in sol, in urma unor factori externi si interni si este o consecinta fireasca a deteriorarii fizice si chimice a solului.

Principalele cauze ale afectarii activitatii vietuitoarelor din sol sunt: hrana insuficienta, cantitatile mari de agrochimicale, afanarea sau deranjarea excesiva a solului prin numeroase lucrari.

Trebuie profitat de perioadele in care terenul este liber de culturi pentru a fi folosite in cresterea aportului de materie organica in sol prin infiintarea de culturi destinate producerii de ingrasamant verde precum culturi de: rapita, mazariche, ovaz, mazare,etc.

Intensitatea de lucrare a solului, cantitatea si modul de incorporare a resturilor vegetale influenteaza continutul de apa in sol, starea de aeratie, temperatura si contactul dintre particulele minerale si cele organice.

Masuri de reducere a degradarii organice a solului:

• Lucrarea conservativa a solului, astfel cu cat o lucrare sau afannare este mai intensa, cu atat vor creste efectele negative
• Semanatul direct
• Respectarea asolamentului -evitarea monoculturii
• Includerea leguminoaselor in asolament sau cultivarea lor in culturi ascunse
• Utilizarea ingrasamintelor verzi prin culturi de mustar galben, facelia, ovaz, mazare, mazariche, hrisca.
• Reducerea utilizarii pesticidelor sintetice[1]

3.Compactarea solului (tasarea)

Compactarea se produce atunci când se aplica o presiune pe suprafata solului. Acest proces modifica proprietatile solului, cum ar fi  structura, porozitatea si permeabilitatea. Circulatia gazelor si a apei prin sol este impiedicata prin intreruperea porilor, determinând existenta unei cantitati reduse de apa si oxigen. Cresterea radacinilor este ingreunata. Acest fenomen ingreuneaza lucrarile agricole si creste costul productiei datorat numarului mai mare de lucrari si a consumului specific mai mare pentru fiecare lucrare.

Cauze ale compactarii:

• Folosirea rotatiilor de scurta durata, respectiv monocultura si rotatia de 2 ani grau-porumb
• Absenta culturilor amelioratoare
• Bilant negativ al humusului si altor elemente nutritive din sol
• Efectuarea lucrarilor solului in conditii improprii de umiditate
• Aplicarea necorespunzatoare a udarilor

Ce putem face pentru prevenirea compactarii solului?

• Efectuarea lucrarilor solului la starea sa optima de umiditate
• eliminarea traficului in conditii necorespunzatoare de umiditate;
• folosirea unei sisteme de masini care sa permita limitarea presiunii pe sol, prin: utilizarea pneurilor cu presiune scazuta, a senilelor, a rotilor duble, cresterea vitezei de lucru ;
• rotatii de lunga durata care sa includa si plante amelioratoare;
• masuri de crestere a bilantului humusului din sol prin fertilizare corespunzatoare, in special prin aplicare de ingrasaminte organice;
• evitare a pasunatului excesiv.

Se pot face lucrari care sa evite compactarea excesiva ce presupun: scormonirea, subsolaj pentru adancimea de 30-40 de cm si scarificareac(afanarea adanca) la adancimi mai mari, respectiv de 60-70 de cm. Aceste lucrari mecanice de refacere a solului compactat au efecte temporare, intrucat solurile afanate astfel se vor recompacta destul de rapid.[2]

[1] https://agrobiznes.ro/21177-degradarea-biologica-a-solului-cum-ne-ajuta-un-sol-viu-si-cum-sa-l-protejam/

[2] https://agrimanet.ro/tasarea-compactarea-solului-clasificare-cauze-efecte-si-prevenire/

4.Pierderea biodiversitatii solului

Biodiversitatea descrie in mod colectiv miliardele de organisme vii unice care traiesc pe Pamânt, precum si interactiunea dintre ele. Ele reprezinta un element vital al vietilor noastre, dar sunt amenintate permanent. Principalele presiuni asupra biodiversitatii sunt create de schimbarea folosintei terenurilor (ex. despaduriri, monoculturi intensive, urbanizare), de exploatarea directa – cum ar fi vânatoarea si pescuitul excesiv, de schimbarile climatice, de poluare si de speciile straine invazive. 

Conservarea biodiversitatii este esentiala nu numai pentru valoarea ei in sine, ci si deoarece ne ofera printre altele aer curat, apa proaspata, soluri de calitate si polenizarea culturilor. Ne ajuta sa luptam impotriva schimbarilor climatice si sa ne adaptam la ele.[3]

5.Scoaterea din circuitul agricol

Scoaterea din curcuitul agricol presupune dezvoltarea , pe orizontala a localitatilor  urbane se face in special prin ocuparea suprafetelor agricole din zonele rurale , agricole, limitrofe. Multe terenuri din extravilanul satelor ajung in intravilan si sunt ocupate cu constructii rezidentiale.

6.Alunecarile de teren si inundatiile

Schimbarile climatic se manifesta din ce in ce mai evident si in zona tarii noastre si vedem noi si noi recorduri de temperatura, precipitatii, viteza a vantului, depasite de la un an la altul.

Viiturile si inundatiile sunt hazarde naturale cu un impact accentuat asupra retelei de asezari, cailor de comunicatie si terenurilor din lungul celor 4000 de râuri din România. Statistic, terenurile inundabile insumeaza o suprafata de 3,5 milioane hectare.

Activitatile antropice reprezinta principalul factor care conduce la modificarea propagarii undelor de viitura. Despaduririle din diferite sectoare ale Carpatilor au determinat o marire a vitezei de concentrare a scurgerii, intensificarea proceselor de eroziune, transport si depunere a aluviunilor, precum si suprainaltarea albiilor din câmpii, marind astfel riscul revarsarilor.

Alunecarile de teren sunt hazarde naturale aflate in strânsa legatura cu viiturile si inundatiile. Eroziunea severa a solurilor, procesele de ravenare, alunecarile si curgerile de noroi afecteaza terenurile cu utilizare agricola in proportie de 30-40% din suprafata totala.[4]

Intrebari frecvente / Forum – procese si practici de evitare a degradarii solului

1. Ce pot face daca am practicat monocultura pe terenul meu in ultimii 5 ani si nu am productia de cereale pe care mi-o doresc?

[3] https://www.eea.europa.eu/ro/help/intrebari-frecvente/ce-este-biodiversitatea-si-de

[4] https://cjsutm.ro/riscuri/