Modelul economiei circulare in viziunea Parlamentului european

Solurile si terenurile joaca un rol important in economia circulara, deoarece stocheaza materiale minerale, dar furnizeaza si resurse regenerabile si biologice. Rolul lor in inchiderea ciclurilor biogeochimice pentru apa, nutrienti si carbon este crucial.

Economia circulara este un model de productie si consum care implica folosirea in comun, inchirierea, reutilizarea, repararea, renovarea si reciclarea materialelor si produselor existente cat mai mult timp posibil. Astfel, se prelungeste ciclul de viata al produselor.

 In practica, presupune reducerea la minimum a deseurilor. Cand un produs ajunge la sfarsitul ciclului sau de viata, materialele din care este fabricat sunt pastrate in economie pe cat de mult posibil prin reciclare. Ele pot fi utilizate in productie inca o data si inca o data, creand si mai multa valoare adaugata

Este o abordare care difera radical de modelul economic traditional, linear, bazat pe principiul „folosim-producem-consumam-aruncam”. Acest model traditional se bazeaza pe cantitati mari de materiale si energie ieftine si usor accesibile.

Practicile agricole sunt responsabile pentru o mare parte din emisiile de gaze cu efect de sera si consuma cantitati mari de apa. Acordand o atentie deosebita utilizarii resurselor, precum si practicilor agricole utilizate, imbunatateste:

• Impactul productiei asupra mediului
• Apropierea de consumatori

Economia circulara instituie o distinctie foarte clara intre consumul si folosinta materialelor. Intr-o economie circulara, exista nevoia unui model de serviciu functional in care producatorii si distribuitorii retin drepturile de proprietate tot mai mult asupra produselor lor si actioneaza in calitate de furnizori de servicii, vanzand utilizarea produselor lor, mai degraba decat produsele insele. Aceasta schimbare are implicatii directe pentru dezvoltarea unui sistem eficient si efectiv de a returna. El impune, de asemenea, schimbari in designul de productie si modelele de afaceri pentru a genera produse mai durabile, concepute pentru a fi dezasamblate si refacute sau reconditionate.

Principii ale economiei circulare menite a proteja si conserva mediul inconjurator:

1. Protectia mediului

Refolosirea si reciclarea produselor va incetinii epuizarea resurselor naturale, va reduce impactul asupra perisajelor si habitatleor naturale si va ajuta la limitarea pierderii biodiversitatii

Crearea unor produse mai eficiente si mai durabile din start ar ajuta la reducerea consumului de energie si resurse, intrucat se estimeaza ca peste 80% din impactul de mediu al unui produs este determinat in faza de proiectare.

In agricultura reducerea deseurilor se poate traducere prin vanzarea produselor in ambalaje prietenoase cu mediul inconjurator, biodegradabiule, reducerea utilizarii plasticului, utilizarea de ambalaje reutilizabile, etc.

2. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera
3. Reducerea consumului de apa
4. Cresterea consumului de energie regenerabila

Economia circulara in agricultura Romaniei

In Romania, peste 16% din emisiile de gaze cu efect de sera pot fi atribuite agriculturii, desi absorbtia neta de CO2 de catre sectorul forestier compenseaza aproximativ 20% din emisiile din alte sectoare la nivel national72. In plus, utilizarea excesiva a pesticidelor, erbicidelor si a ingrasamintelor chimice, precum si ineficienta sistemelor de irigatii duc la pierderea biodiversitatii, la poluarea apei si la degradarea calitatii solului. Un alt impact negativ asupra mediului este consumul nesustenabil de lemn73 . Ca urmare, s-au pierdut zona de reproducere si habitatele pentru pasari si vanat mic.[1]

Provocari si probleme

Mai multe probleme legate de nerespectarea principiilor EC pot fi identificate in sectorul agricol si forestier din Romania:

• Niveluri scazute de aplicare a namolurilor de epurare, a ingrasamintelor biologice sau a compostului pe terenurile agricole;
• Defrisarile si taierile ilegale de arbori;
• Lipsa infrastructurii de irigatii;
• Nu exista legislatie pentru consolidarea activitatilor de economie circulara in lantul de aprovizionare agroalimentara (tehnologiile si modelele de afaceri sunt mult mai avansate decat reglementarile nationale, iar modificarile legislative nu se bazeaza pe cererile recente).
• Implementarea politicilor de la ferma la consumator in ceea ce priveste intrarile/factorii de productie precum seminte, ingrasaminte, masini, material de reproductie etc. si iesirile/productia (prelucrarea alimentelor si a produselor secundare).

Solutii si oportunitati

Circularitatea acestui sector este reprezentata de posibilitatea de a utiliza compostul si biofertilizatorii pentru a inlocui ingrasamintele conventionale, precum si de a folosi biodeseurile generate pentru a produce biocombustibili, energie electrica si termica.

In faza de productie, este necesar sa se puna un accent mult mai mare pe gestionarea atenta a solului, deoarece solul joaca un rol esential in productia alimentara durabila si in bioeconomia circulara. Pentru imbunatatirea resurselor solului pot fi oferite solutii naturale pe baza de biomasa, inclusiv utilizarea de produse secundare provenite din reziduuri si deseuri, cum ar fi ingrasamintele organice sau compostul, amelioratorii de sol, biostimulantii pentru plante si namolurile de epurare.

Utilizarea namolurilor si a compostului ca ingrasaminte poate fi sporita prin punerea in aplicare a dispozitiilor Planului strategic national privind politica agricola comuna (PAC). Vor fi necesare cercetarea, inovarea si atragerea de fonduri pentru a ajuta fermierii sa adopte sisteme de productie bazate pe gestionarea integrata a solului si a apei si pe utilizarea ingrasamintelor organice cu o capacitate sporita de retentie a apei. Conexiunea la sistemul de tratare a apelor uzate trebuie sa fie crescuta si trebuie sa se asigure o infrastructura adecvata pentru colectarea biodeseurilor, in vederea cresterii colectarii selective.

De asemenea, captarea carbonului de catre fermieri este un nou model de afaceri care ar putea reduce cantitatea de CO2 prezenta in atmosfera, ar putea reduce amprenta de CO2 a sectorului si are potentialul de a contribui la obiectivul de neutralitate climatica.

In cazul Romaniei, va fi dezvoltat un cadru de reglementare pentru certificarea eliminarilor de carbon prin intermediul contabilitatii transparente a carbonului. Utilizarea terenurilor pentru agricultura ecologica, reprezentand doar 3,45% din totalul utilizarii terenurilor pentru agricultura in Romania, in comparatie cu 9,08% mediana UE, ar trebui crescuta.

La nivelul UE, agricultura ecologica este intr-o tendinta de crestere si trebuie promovata in continuare, deoarece are un impact pozitiv asupra biodiversitatii, creeaza locuri de munca si atrage tinerii fermieri. Un cadru legal potrivit va asigura trecerea la acest tip de agricultura. Pe langa masurile PAC, Romania se va alinia la Planul de Actiune al Comisiei Europene privind agricultura ecologica pentru a crea mai multe oportunitati de afaceri in ceea ce priveste agricultura ecologica.

Scaderea tot mai mare a resurselor de apa dulce este in prezent unul dintre cei mai importanti factori limitativi pentru productia vegetala si securitatea alimentara. Noul regulament privind reutilizarea apei va incuraja abordarile circulare in ceea ce priveste reutilizarea apei in agricultura prin promovarea unor modalitati de recuperare a nutrientilor din apa recuperata si utilizarea acestora in diferite metode de fertigare. In contextul accentuarii schimbarilor climatice si al diminuarii resurselor de apa dulce, apele uzate tratate pot acoperi partial necesarul de apa pentru irigatii. Pentru a asigura siguranta culturilor, regulamentul prevede cerinte minime de calitate a apei, impun o monitorizare frecventa si obliga operatorii statiilor de tratare a apelor uzate sa elaboreze planuri de gestionare a riscurilor.

Exista posibilitatea de a produce energie, conform Strategiei nationale privind eficienta energetica 2020-2030, care promoveaza productia de energie din surse regenerabile, cum ar fi agricultura, incurajeaza proiectele din sector care utilizeaza deseurile pentru a produce energie (biomasa, biolichide, biogaz, gaze de fermentatie din deseuri si namoluri). Cu toate acestea, colectarea biodeseurilor trebuie sa fie sporita pentru a pune in aplicare aceste schimbari. Cu toate acestea, numarul operatorilor care produc biogaz in Romania ramane scazut, ca urmare a ofertei reduse de biodeseuri.[2]

Intrebari frecvente / Forum –solul si economia circulara

1. Ce tip de ambalaje biodegradabile sa folosesc pentru vanzarea florilor?
2. Cum ma poate ajuta economia circulara sa reduc cheltuielile?

[1] https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2022/08/Strategia-economie-circulara_18.08.2022.pdf

[2] https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2022/08/Strategia-economie-circulara_18.08.2022.pdf